Despre CFD - Contract for Difference

Ce este un CFD?
Conceptul SHORT Selling – Vanzarea in Lipsa
BID/ASK si SPREAD CFD
CFD vs Actiuni
Tranzactionarea in marja / Efectul de levier
Marja
Cost de finantare / Dobanda primita pentru CFD-uri
Riscurile aferente efectului de levier

Ce este un CFD?

Un CFD, sau contract pentru diferenta, este un contract care creste sau scade in valoare in concordanta cu cresterea sau scaderea in valoare a activului suport pe care se bazeaza acesta. Pretul unui CFD replica pretul activului suport care sta la baza sa. Contractul este incheiat intre investitor si market-maker (brokerul care ii ofera cotatii de pret investitorului).

Contractele pentru diferenta (CFD) pot avea ca activ suport perechi valutare, actiuni, indici, sectoare, marfuri, note de trezorerie, rate ale dobanzii si chiar rate ale inflatiei.

CFD-urile se pot tranzactiona in 2 feluri:

  • Contractul CFD LONG (intrare in piata prin cumparare, in sensul ca investitorul sconteaza pe o apreciere in pretul activului care sta la baza contractului CFD).
  • Contractul CFD SHORT (intrare in piata prin vanzare in lipsa, investitorul scontand ca pretul activului care sta la baza contractului CFD se va deprecia, astfel investitorul va profita de pe urma unei deprecieri a pretului activului respectiv).

In cazul unei tranzactii CFD LONG, valoarea unui CFD creste pe masura ce diferenta dintre pretul actual al activului de referinta creste fata de pretul la care CFD-ul a fost cumparat, iar diferenta dintre cele doua preturi este profitul realizat de catre investitor.

Urmand aceeasi logica, in cazul unei tranzactii CFD SHORT, valoarea unui CFD scade pe masura ce diferenta dintre pretul actual al activului pe care se bazeaza [contractul CFD] scade fata de pretul la care CFD-ul a fost vandut, iar diferenta dintre cele doua preturi reprezinta profit pentru investitor.

Spre exemplu, daca investitorul cumpara un contract CFD (asadar tranzactie LONG) care este bazat pe actiunea BMW, si pretul actiunii BMW creste ulterior, valoarea CFD-ului creste in tandem. Invers, daca investitorul vinde un CFD (asadar tranzactie SHORT) care este bazat pe actiunea VOLVO, iar pretul unei actiuni VOLVO scade ulterior, valoarea CFD-ului scade in tandem.

Conceptul SHORT Selling – Vanzarea in Lipsa

Acest concept de a vinde ceva ce nu detinem poate fi derutant la prima vedere. Insa, principiul pietei este de a cumpara ieftin si de a vinde scump, urmand ca diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare sa se materializeze in profit. In cazul CFD-urilor, precum si in cazul actiunilor listate la bursele externe, ordinea de cumparare si de vanzare nu conteaza, atata timp cat ambele vor fi executate. Astfel, daca investitorul mizeaza ca piata respectiva va scade pe viitor, el poate sa decida ca va vinde scump, ca apoi sa cumpere mai ieftin, astfel realizand profit (pretul de vanzare – pretul de cumparare = profit; in cazul in care pretul de vanzare este mai mare). Mecanismul pietei nu cere ca prima operatiune sa fie cumparare, si investitorul a putut, in cazul acesta, sa profite de pe urma unei scaderi a pietei.

BID/ASK si SPREAD CFD

Ca si utilizator de piata, pentru a cumpara sau a vinde un CFD trebuie consultat un market-maker (formator de piata), care dicteaza pretul de vanzare/cumparare pentru instrumentul aferent. Pretul sau de cumparare (BID-ul) este pretul la care acesta cumpara CFD de la investitor, iar pretul de vanzare (ASK-ul) este pretul la care acesta ii va vinde investitorului CFD-uri.

Un pret BID-ASK pentru un CFD Google ar arata in felul urmator: 400.00 – 400.05. La orice formator de piata, ASK-ul va fi mereu mai mare decat BID-ul, iar diferenta dintre cele doua cotatii se numeste SPREAD. Un pip sau punct este cea mai mica unitate intr-o cotatie pentru un CFD. Spre exemplu, la cotatia Google = 400.00/400.05, spread-ul este diferenta dintre ASK si BID, adica 0.05, exprimata in pips. Desi o schimbare de cativa pips la o cotatie poate parea insignifianta, pentru investitori care tranzactioneaza cu sume mari si pentru cei care tranzactioneaza in marja, aceasta aparent mica schimbare in cotatie poate insemna profituri sau pierderi uriase. Acesta este unul din motivele pentru care investitorii sunt atrasi de piata CFD: chiar si cea mai mica fluctuatie a pretului are potentialul de a rezulta in castiguri uriase, generate cu ajutorul efectului de levier.

CFD pe actiuni vs Actiuni Spot

CFD-urile sunt similare actiunilor si indicilor, avand in plus fata de acestea posibilitatea de a tranzactiona in marja si de a beneficia de efectul de levier (explicat in amanunt mai jos). CFD-urile sunt bazate pe actiuni si pe indici. Pe cand actiunile sunt certificate care dovedesc actionariatul la o companie, CFD-urile sunt pur si simplu contracte intre 2 parti (investitorul si brokerul acestuia), care dicteaza cati bani ii revin sau datoreaza investitorul, depinzand de fluctuatia pretului activului care sta la baza CFD-ului.

Un CFD difera de o actiune din 2 privinte:

  • In urma incheierii unui contract pentru diferenta prin cumparare, investitorul nu primeste detinerea actiunii care sta la baza contractului, ci doar primeste dreptul de a profita de pe urma unei aprecieri a pretului actiunii respective, dar este in acelasi timp obligat sa suporte pierderile adunate in urma unei eventuale deprecieri a pretului actiunii pe care se bazeaza contractul (in cazul unei pozitii LONG)
  • Investitorul care a decis ca CFD-urile i se potrivesc cel mai bine poate beneficia de efectul de levier pus la dispozitia sa de catre formatorului sau de piata (market-maker), putand astfel tranzactiona in marja. Mai jos urmeaza un capitol dedicat tranzactionarii in marja si efectului de levier.

Pietele de contracte pentru diferenta (CFD) sunt dinamice si cu potential ridicat de profitabilitate, care ofera investitorilor individuali accesul la pietele de actiuni globale cu un nivel generos de flexibilitate, precum si cu un puternic efect de levier.

Orice actiune sau CFD se poate tranzactiona fara scadenta. Acest lucru reprezinta un avantaj asupra contractelor de tip Futures, unde un contract se poate tine pana in momentul in care scandenta sa expira (spre exemplu, DESIF5 SEP este un contract Futures, pe baza activului SIF5, cu scadenta in urmatoarea luna Septembrie, adica in Septembrie contractul trebuie vandut la pretul impus de piata, sau mai devreme la alt pret). Astfel, tranzactionand actiuni sau CFD, o pozitie in piata se poate tine de la cateva secunde la ani intregi. In acest mod, un investitor care tranzactioneaza actiuni sau CFD poate profita de pe urma unor miscari in piata pe termen lung, spre exemplu sa cumpere dupa o perioda de criza si sa mentina pozitia pentru cativa ani, timp in care considera ca valoarea actiunilor sale va fi imbunatatita.

Aceasta investitie pe termen indelungat se poate face si cu actiuni si cu CFD-uri. Diferenta, insa, consta in faptul ca CFD-urile au un cost de finantare care se percepe in fiecare noapte, pe cand in cazul actiunilor nu exista niciun cost pentru detinere. Pe langa acest cost,trebuie luat in calcul faptul ca un investitor care cumpara actiuni poate beneficia de dividende, mai ales daca tine aceste actiuni pe o perioada indelungata. Daca valoarea actiunilor cumparate reprezinta un procentaj semnificativ din capitalul social al emitatorului, votul actionarului la AGA (adunarea generala a actionarilor) este mai puternic. In cazul CFD, investitorul cauta doar sa profite de pe urma fluctuatiilor de pret si nu poate beneficia de dividende sau de dreptul de vot in cadrul AGA al emitatorului. La aceste caracteristici se adauga costul de finantare perceput zilnic la CFD, concluzia generalizata fiind ca CFD-urile sunt instrumente de investitii pe termen scurt sau mediu (de la cateva minute la cateva saptamani), pe cand actiunile sunt instrumente de investitii pe termen mediu si lung (cateva saptamani la cativa ani). In cazul actiunilor, acestea sunt emise intr-un numar limitat de companiile publice, pe cand CFD-urile nu sunt supuse unor astfel de limite. Atat timp cat exista market-makeri care sa fie contrapartea investitorilor pentru CFD-uri, nu exista limite asupra numarului de CFD-uri existente.

Tranzactionarea in marja / Efectul de levier

Pentru a tranzactiona actiuni, cu detinere, investitorul va trebui sa tranzactioneze pe piata SPOT. Acest lucru inseamna ca investitorul tranzactioneaza (bineinteles, prin brokerul sau) direct pe bursa la care compania publica respectiva este listata. Spre exemplu, pentru a cumpara o actiune Google, investitorul, prin brokerul sau, va cumpara direct de pe NASDAQ la pretul din momentul respectiv, va plati pentru actiune pretul integral, si va putea beneficia de dividende in momentul in care acestea se acorda, pentru ca investitorul va avea putere de actionariat.

In cazul CFD-urilor, investitorul nu urmareste sa fie actionar, nici sa primeasca dividende, ci doar sa aiba dreptul de a profita de pe urma fluctuatiilor de pret al actiunii respective. Acesta fiind cazul, investitorul beneficiaza de efectul de levier generat in urma faptului ca acesta va tranzactiona CFD-ul in marja. Acest lucru presupune ca investitorul va putea cumpara un CFD, imobilizand (nu platind) pentru acesta doar un mic procent din valoarea totala a actiunii care sta la baza CFD-ului. Spre exemplu, investitorul decide ca vrea sa cumpere 10 CFD-uri Google, acestea fiind cotate in momentul respectiv la $400 fiecare. Daca investitorul ar fi vrut sa tranzactioneze pe piata SPOT, ar fi trebuit sa plateasca suma integrala de $4000 pentru acestea. Dar, fiindca investitorul decide ca vrea sa profite doar de pe urma fluctuatiilor de pret, alege varianta CFD. Astfel, acesta cumpara 10 CFD-uri Google la pretul de $400 fiecare, brokerul sau oferindu-i marja de 10%. Investitorul va trebui sa imobilizeze doar 10% din valoarea totala a tranzactiei, adica $400, fiind expus la suma de $4000 in baza contractelor CFD.

In acest moment, investitorul este expus fluctuatiei de pret al actiunii Google de 10 ori mai mult decat daca acesta ar fi tranzactionat in piata SPOT. Tranzactionarea in marja se refera la magnificarea unei sume de bani pentru a ii conferi o putere mai mare de cumparare/vanzare. Acesta se numeste efect de levier si este extrem de folositor in piata CFD, deoarece volatilitatea pietei (fluctuatiile preturilor) este uneori extrem de scazuta, fiind nevoie de sume colosale de bani pentru a face un profit semnificativ pe termen scurt.

Marja

Conceptul marjei in tranzactiile CFD este cat se poate de transparent si de simplu. In esenta, pentru a intra intr-o tranzactie in valoare nominala de €1000, in mod normal este nevoie de suma completa. Dar, in cazul CFD-urilor, cu o marja presupusa de 10%,inseamna ca investitorii pot intra in tranzactia de €1000 imobilizand doar 10% din aceasta suma. Aceasta, numita marja, nu este o plata, ci o suma imobilizata in contul investitorului, care reprezinta un colateral, atins doar in cazul in care investitorul sufera pierderi de pe urma contractului CFD. Astfel, investitorul are nevoie doar de €100 pentru a tranzactiona CFD-uri in valoare de €1000. Restul de €900 sunt “imprumutati” investitorului de catre brokerul sau.

Spre exemplu, daca investitorul decide sa cumpere CFD-ul BMW, acesta va fi obligat sa puna deoparte 10% din valoarea CFD-ului, reprezentand marja. Acest lucru inseamna ca daca valoarea unei actiuni BMW este de €40, investitorul trebuie sa puna deoparte marja in valoare de €4, ca sa dovedeasca ca acesta poate sa isi acopere pierderi de cel putin €4 pe o actiune BMW, in cazul in care piata se misca impotriva investitorului.

Cost de finantare / Dobanda primita pentru CFD-uri

Deoarece CFD-urile sunt tranzactionate in marja, exista un cost de finantare in cazul in care investitorul intra in piata prin cumparare (pozitie LONG), sau o dobanda primita in cazul in care acesta intra in piata prin vanzare (pozitie SHORT), care se percepe sau se primeste numai daca pozitia este tinuta cel putin o noapte. Acest concept se numeste dobanda peste-noapte (din engleza: overnight interest). Costul de finantare pentru o pozitie Long se debiteaza deoarece investitorul este imprumutat de catre brokerul sau cu suma de bani necesara efectuarii tranzactiei. Acest cost se calculeaza pe baza LIBOR-ului Overnight din ziua respectiva (LIBOR = London Inter-Bank Offer Rate) plus un adaos al market-maker-ului(in formula de calcul de mai jos acest adaos este denumit X%), inmultit cu cate zile investitorul ramane in pozitia Long cu CFD-ul respectiv, totul impartit la numarul de zile din anul respectiv.

Pentru a afla cata dobanda primeste investitorul pentru o pozitie Short, formula ramane aceeasi cu exceptia faptului ca este LIBOR – X% (adaosul market-maker-ului).

Riscurile aferente efectului de levier

Deoarece cu o suma mica de bani se pot tranzactiona sume de 10 de ori mai mari, orice pierdere este insasi multiplicata de 10 de ori. Pe de o parte, nu este rentabila tranzactionarea cu sume mici fara efect de levier pe actiuni care nu sunt volatile; pe de alta parte, si riscurile sunt mult mai mari, existand posibilitatea pierderii unei sume mult mai mari decat capitalul total al contului.

Buna ziua, sunt TreVi. Spuneti-mi, va rog, cu ce informatii va pot fi de folos.