Subscrierea este acea manifestare de vointa a unei persoane prin care aceasta se obliga sa devina actionar al unei societati, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, in schimbul careia va primi actiuni de valoare nominala egala.
Oferta pentru subscriere. Procedura.
Societatea emitenta ofera publicului titluri, fie direct, fie prin intermediul unei banci de investitii ori alta autoritate emitenta. Riscul subscrierii este al societatii emitente, daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza de comision.
- In cazul emisiei de obligatiuni, subscriptia poate fi lansata pe baza de licitatie
- Ca raspuns la cererea subscriitorului, emitentul trimite o scrisoare de acceptare impreuna cu un cec pentru diferenta nealocata, in situatia in care subscrierea s-a facut pe baza concomitenta de varsaminte. Scrisoarea de acceptare vizeaza oferta pentru vanzare.
In cazul ofertei pentru subscriere, scrisoarea de acceptare este o scrisoare de alocare. Solicitantii care au primit doar titlurile alocate, returneaza cecurile si li se restituie, din varsamintele efectuate, sumele corespunzatoare. Daca primesc toate titlurile solicitate, restituie emitentului cecurile pentru diferentele nealocate initial.
Beneficiarii de scrisori de alocare au posibilitatea:
- de a renunta la alocare;
- de a vinde alocarea altor persoane, total sau partial, prin indeplinirea unei proceduri specifice: completarea unor formulare de renuntare si respectiv de inregistrare pentru noi beneficiari.
Exista investitori care cumpara actiunile doar cu scopul de a le revinde imediat ce sunt admise pentru a fi negociate la bursa si nu pentru a actiona ca investitori pe termen lung. Speculatorii solicita astfel de actiuni atunci cand sunt convinsi ca le pot revinde la preturi superioare celor de emisie. Emitentul stabileste, de altfel, un pret de emisie caruia
ii aplica un discont fata de pretul asteptat de piata tocmai pentru a facilita cumpararea emisiei. Acest pret se stabileste in urma evaluarii de piata a unor investitii comparabile.
In general exista doua motive pentru aplicarea discontului:
- Un volum mare de titluri nu se poate vinde fara a stimula subscriitorii potentiali.
- Pretul este decis cu cateva zile inainte de termenul-limita pentru subscriere, asadar, subscriitorii trebuie sa se hotarasca intr-un timp relativ scurt.