Listarea la bursa presupune atat respectarea regulamentului aprobat de consiliul fiecarei burse cat si intrunirea cerintelor impuse de legislatia nationala. Regulamentul de admitere prevede conditiile ce trebuiesc indeplinite de o societate pentru a fi admisa pentru cotare, modalitatea de vanzare a actiunilor si obligatiunilor, continutul cererii pentru listare.
Conditiile de indeplinit
1. Valoarea probabila de piata a titlurilor pentru care se doreste cotarea trebuie sa fie egala sau superioara valorii impuse de lege; emisiunile ulterioare de actiuni, dintr-o clasa deja cotata, nu se mai supun acestor limite.
2. Titlurile trebuie sa fie liber transferabile, degrevate de orice garantie reala sau poprire legala.
3. Publicarea bilantului si a conturilor de profit si pierderii pe ultimii cinci ani anteriori cererii de cotare
4. Un minim de 25% din actiuni trebuie sa fie detinute de persoane neasociate cu actionarii sau directorii firmei
5. Publicarea unui dosar care sa cuprinda informatii despre titlurile emise si care urmeaza sa fie emise. Actiunile nou emise se ofera actionarilor existenti sau noilor actionari in cazul in care se doreste marire de capital. Societatea trebuie sa-si informeze actionarii in scopul ocrotirii intereselor acestora de lansarea, periodic, de anunturi publicitare; publicarea anuala a situatiei conturilor contabile; prezentarea de rapoarte de analiza economica la jumatatea anului; intocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul financiar si la investitii, amplasamente, conventii incheiate, diverse reglementari de insemnatate majora; prezentarea de informatii cu privire la schimbarile in structura comitetului director si in general in structura aparatului de conducere de baza; comunicari cu detinatorii de titluri.
Pentru a putea cota la bursa o societate trebuie sa numeasca un membru al bursei ca garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul pentru cotatii al bursei.
Modalitatea de vanzare
Vanzarea de noi emisiuni de titluri se face printr-o oferta publica de vanzare care presupune publicarea unui prospect de emisie si a cererii de cotarea intr-un ziar de importanta nationala. Prima oferta publica a unei societati se numeste oferta publica initiala. Emisia se face cu ajutorul unei societati financiare intermediare, de regula o banca de investitii. Pentru a-si execita dreptul de emisie in conditii bune, banca are in vedere mai multe aspecte ale societatii precum: operatiunile facute de societate, sfatuieste societatea emitenta de metodele optime de emisie, coordoneaza activitatea consilierilor societatii implicati in realizarea emisiei, sfatuieste asupra momentului si pretului emisiei, cu ajutorul brokerilor de care dispune, organizeaza si administreaza desfasurarea operatiunilor.
Oferta de vanzare prin licitatie – se urmareste obtinerea unui pret maxim pentru emitent. Procedura de determinare a pretului si de alocare a actiunilor trebuie sa fie agreata de departamentul bursei specializat in formarea si coordonarea cotatiilor. Se va avea in vedere infaptuirea unei emisii cât mai largi, respectiv alocarea actiunilor la un numar cât mai mare de actionari, cu scopul de creare a unei piete bursiere active. Prin subscrierea unei emisii de actiuni, banca de investitii accepta sa preia orice actiuni care nu au fost subscrise de public. Partea nesubscrisa de public este oferita de banca de investitii spre subscriere unor institutii, de regula unor clienti traditionali. Banca de investitii ramane principalul si ultimul responsabil al subscrierii insuficiente. Daca un subsubscriitor nu plateste, riscul revine bancii de investitii. In cazul unei subscrierii insuficiente, banca de investitii abordeaza subgarantii sai, care de regula sunt diverse banci comerciale. Acestea trebuie sa se hotarasca in câteva ceasuri daca accepta cotele ce le-au fost alocate din actiunile ramase nedistribuite si vor accepta cotele respective, când sponsorul are pe piata o buna reputatie si daca pretul este rezonabil.
Oferta pentru subscriere se ofera publicului direct sau prin intermediul unei autoritati emitente (banca de investitii). Riscul subscrierii este al societatii emitente, daca banca implicata actioneaza numai ca agent, pe baza de comision. Speculatorii cumpara actiunile spre a le revinde imediat ce sunt admise pentru a fi negociate la bursa si nu ca investitori pe termen lung.
Cererea pentru listare in cazul unei noi emisiuni de titluri financiare trebuie sa contina:
- persoanele participante (emitentul, activitatile si capitalul societatii, managementul, dezvoltarea si perspectiva dezvoltarii societatii, valorile mobile, responsabilii pentru publicarea prospectului de emisie, auditorii, consultantii, titluri noi pentru care se cere cotarea).
Organele guvernamentale de supraveghere si control urmaresc sa nu fie lansate simultan mai multe emisiuni mari spre a nu tulbura piata cu supraoferte si sa nu fie prea multe emisiuni neconsumate.