Hedging se refera la o serie de operatiuni la vedere si la termen in incercarea de a limita riscurile datorate fluctuatiilor de curs valutar. Vehiculele financiare prin care se incearca acest lucru sunt numeroase, printre care: contractele futures, swap, optiuni. Cumparatorul de valuta incearca sa se protejeze de eventualele deprecieri ale monedei, prin imprumutul simultan al aceleasi sume din contract, cu aceeasi scadenta de rambursare.
Astfel data limita de plata a contractului coincide cu data incasarii imprumutului, iar posibilile pierderi datorate cumpararii de valute echilibreaza cu un castig obtinut la imprumut. Creditorul castiga la cumparare, in cazul in care valuta respectiva se apreciaza, dar pierde la imprumut, scopul final fiind de a anula orice efect datorat oricarei oscilatii de curs.
Pentru exportator riscul valutar apare in momentul in care valuta in care s-a incheiat contractul se devalorizeaza pana la incasarea sumei.
Pentru importator riscul valutar apare in momentul in care pentru aceeasi marfa este nevoie de o suma mult mai mare datorita deprecierii valutei.
Prin operatiunea de hedging valutar acest risc este transferat bancii, care va incerca sa se protejeze de instabilitatea valutei.