Benzile Bollinger sunt un instrument al analizei tehnice care indica volatilitatea evolutiei pretului unei actiuni. Constau in 3 curbe trasate in raport cu evolutia pretului actiunii. Banda centrala este de regula o medie mobila simpla, fiind o aproximare a evolutiei pe termen mediu a titlului. In raport de banda centrala sunt trasate cele doua benzi exterioare, intervalul dintre acestea reprezentand un numar de deviatii standard ale preturilor in raport cu media calculata anterior. Valorile uzuale ale parametrilor sunt 20 de zile pentru calculul mediei mobile simple si respective un numar de 2 deviatii standard.
Modalitatile de utilizare a benzilor Bollinger vizeaza estimarea marimii relative a intervalului dintre benzi, precum si pozitionarea ultimului element al seriei preturilor in raport de benzile Bollinger.
Astfel, principalele utilizari ale benzilor Bollinger sunt:
- schimbarile de amploare ale pretului tind sa apara pe masura ce dimensiunea intervalului dintre benzile Bollinger se ingusteaza (ceea ce presupune o reducere a deviatiei standard si implicit a volatilitatii);
- o miscare a preturilor in afara benzilor Bollinger implica o continuare a trendului;
- miscarile de pret care debuteaza pe o banda exterioara au tendinta de a continua pana la atingerea celeilalte benzi exterioare;
- minime si maxime inregistrate in afara benzilor, urmate de minime si maxime facute in interiorul benzilor anunta o iminenta schimbare de trend;
- pentru o mai mare acuratete, in relatia cu benzile Bollinger pot fi utilizati o serie de oscilatori (RSI - Relative Strength Index, MFI - Money Flow Index) care sa confirme semnalele date de benzi. Astfel, un nivel de supracumparare al oscilatorului coroborat cu pozitionarea pretului pe banda Bollinger superioara reprezinta un indiciu pentru vanzare, iar un nivel de supravanzare al oscilatorului si o pozitionare a pretului pe banda Bollinger inferioara semnaleaza un moment de cumparare.
Grafic Benzi Bollinger
